Teoria Egoismului

Teoria Egoismului

September 12th, 2008 by dragosh manac

“Greed is, for lack of a better word, good”

Teoria Egoismului si Teoria Bunului Simt sunt cele doua teorii simple pe care le folosesc oricand trebuie sa aflu rezolvarea unei situatii complexe. Deseori sunt intrebat de diverse persoane ce parere am despre anumite lucruri. Considera ei ca le pot da raspunsuri inteligente Trucul este ca pentru a raspunde  aplic rapid aceste doua teorii (aproape) simpliste.

Teoria Egoismului suna asa: Cea mai importanta persoana pentru orice om este el insusi, iar actiunile sale vor reflecta mereu acest lucru. Desigur, exceptie o fac copiii, credinta sau rudele si prietenii apropiati, care uneori au intaietate in anumite decizii. Stiind acest lucru comportamentul si majoritatea reactiilor unei persoane sunt usor previzibile.

Care e descoperirea? Niciuna majora. Numai ca oamenii tind sa uite acest lucru elementar de fiecare data cand sunt in fata unor situatii complexe. Omul alege calea cea mai usoara, drumul cel mai scurt, cel mai putin efort. Ati vazut potecile din parcuri? Sau de pe strazi? Ele exista pentru ca oamenii aleg sa le fie usor, pentru ca le pasa mai mult de ei si de comoditatea lor decat o regula impusa de un arhitect prost.

Legile, fie cele emise de stat, fie de biserica, fie populare, sunt deseori facute impotriva instinctului natural uman. Unele sunt necesare pentru a putea trai intr-o societate. Altele exista doar pentru ca servesc scopurilor unor oameni. Multe exista din inertie sau prostie. Sa impui o regula nu inseamna ca va fi respectata. Daca ar fi fost asa, s-ar fi gasit de ceva timp regulile perfecte din care ar fi rezultat lumea perfecta.

Deciziile sau regulile care ignora Teoria Egoismului sunt sortite esecului. Cu suficienta forta ele pot fi aplicate o vreme. Toti le vor uri, multi le vor ocoli, majoritatea se va supune. Cu toate astea in ziua in care vor dispare nu vor fi regretate de nimeni, nu se va resimti nicio pierdere, pentru ca au fost o piedica in calea modului natural de desfasurare a lucrurilor. Fara a intra in teoria liberalismului (care ma incita foarte mult) si fara exceptiile corecte, se pot vedea cu ochiul liber incalcarile Teoriei Egoismului.

Sa luam cateva exemple simple. Ca si consumatori alegem calea cea mai simpla. Ca si ofertanti de servicii, ignoram mereu calea simpla. De ce? Pentru ca punem egoismul nostru mai presus de egoismul utilizatorilor/clientilor. Desigur, ei sunt mai multi si castiga, iar noi ramanem sa ne intrebam “De ce n-a mers?!“.

Magazinele cu “cea mai mare varietate de produse si servicii” sunt un exemplu bun. Cei care le administreaza considera ca daca au mai multe produse si, implicit, clienti dispusi mai rapid sa cumpere, pentru ca vor gasi fix ceea ce isi doresc. Adica: “Le vindem tot! Aducem 1000 de televizoare si 500 de imprimante si sigur vor cumpara”. Nimic mai fals. Orice studiu privind teoria alegerii releva paradoxul alegerii, clientul fiind mai putin satisfacut cu cat numarul optiunilor creste. Desigur, clientul isi doreste rapid un produs de care sa fie multumit. Vanzatorul egoist se gandeste la el si la cum ar putea sa-i vanda cat mai mult din ce vrea. Clientul nu stie ce vrea. Rezolvarea e simpla: putine produse si multa vanzare. Vanzare prin care ii explici clientului lucrurile de baza despre produse, deoarece 99% din cumparatori nu sunt si nu vor sa fie cultivati sau interesati de 99% din domenii. Ii vinzi, il multumesti, il faci fericit, te gandesti la el inaintea lui. Doar asa va fi multumit. Egoismul functioneaza! Magazinele sau companiile de dimensiuni apocaliptice, care produc si vand totul mor peste tot in lume. In locul lor apar cele de nisa. De ce? Pentru ca stiu sa adreseze foarte bine o nevoie a clientului.

Websiteurile sunt iarasi un exemplu ilustrativ. Cate pagini web nu ati citit care sa descrie misiunea companiei? Cate opere de arta ratata in Flash nu ati vazut pana acum? Sunt miliarde de exemple. In schimb, de cate ori nu ai gasit informatii extrem de utile in pagini simple, urate? Google stie lectia asta bine, de aceea interfetele lor nu sunt flashy, ci simple. Utilizatorii acceseaza pagini web pentru ca au un anumit scop. Egoismul celor care le produc ii determina sa creada ca lumea ii viziteaza datorita imaginii sau prezentei lor extraordinare. Egoismul utilizatorului il determina sa inchida in 0.5 secunde orice pagina din care nu intelege nimic, care nu-i spune nimic sau care nu-l ajuta cu nimic la indeplinirea scopului. Ca arata bine sau nu, e irelevant in 99% din cazuri. Daca e util, e bun si e folosit, iar daca e tampit e sarit. De cate ori nu ati renuntat la o pagina sau un serviciu web pentru ca cereau “log-in” (adica inscriere). E mai usor sa treci mai departe decat sa-ti faci inca un cont. Cate formulate tampite de sute de randuri nu ati completat? Cum te numesti? Elvis Presley. Anul nasterii? 1907 toamna. samd. Mii de intrebari nesimtite au mii de raspunsuri sictirite, datorita egoismului unora.

Companiile de telefonie mobila pot fi luate ca si exemplu. Fac totul pentru a inchide utilizatorul. Ii ofera minute in retea si tarife prohibitive in afara sa. Ce fac oamenii? Tin 3 telefoane, sau unul cu 2 SIMM-uri, chiar daca e incomod. Sunt dispusi sa-si sacrifice comoditatea pentru a taia din elanul celor care vor mai mult decat merita din banii lor pe servicii care nu merita mai mult. In timp aceste bariere de pret vor disparea datorita concurentei si a celor care inteleg ca inainte de toate trebuie pus interesul clientului, altfel iti va fi greu sa-l faci sa-ti plateasca multa vreme.

Din cauza egoismului oamenii migreaza, isi schimba serviciul, devin antreprenori, calca spatiul verde, cumpara de la altii, iau spaga, manaca ce nu e bun pentru ei si fumeaza samd. Chiar daca nu iti convine, trebuie sa respecti acest lucru. Toate actiunile tale trebuie formulate tinand cont de egoismul celorlalti, nu al tau. Construieste-o si vor veni?! Vor veni sa-ti ceara banii, unii, si sa te inchida, altii. Ofera-le un lucru de care au nevoie si vor veni? Cu siguranta. Orice serviciu, fie pe web, fie in viata reala, trebuie sa raspunda unei nevoi, chiar si daca acea nevoie este de a te simti amuzat, aerian sau speriat.

Interesul poarta fesul, zice un proverb vechi. Asa e, iar daca vrem sa avem succes in actiunile noastre trebuie sa vedem cum putem face in primul rand ca cei cu care interactionam sa-si poata hrani egoismul. Cum putem sa le oferim ceva? Cum pot ei castiga de pe urma noastra? Daca gasim aceste metode si un mod prin care si noi sa castigam din asta, am facut o afacere buna, care va merge mereu. Important e “sa apucam cutitul de partea cu manerul”, altfel ne vom rani si ne vom plange ca lumea functioneaza impotriva noastra. Desigur, cata vreme noi functionam doar pentru noi si impotriva tuturor, va fi greu sa realizam ceva.

Insist asupra faptului ca Teoria Egoismului nu are a face cu ceea ce este moral sau etic. Ambele sunt notiuni superioare, care au mai putina importanta atunci cand omul trebuie sa-si satisfaca nevoile de baza. Poate ca nu e etic sa dai spaga, dar functioneaza. De ce? Pentru ca functionarul de stat este mai degraba interesant de banii pe care-i poate castiga nelegitim, decat de potentiala pedeapsa. In plus, la randul lui si el da o spaga unui superior, si tot asa. De ce? Pentru ca statul este suficient de egoist incat sa creada ca poate impune o lege fara sa-si rasplateasca angajatii suficient (discutabil cat e suficient). In unele tari plata este suficient de mare ca tentatia sa fie mult mai mica. De aceea programe precum Nu Da Spaga nu vor functiona niciodata, pentru ca trateaza egosit problema egoismului.

Culmea, la fel cum la motociclete trebuie sa impingi stanga pentru a vira la dreapta, si Egoismul poate fi stapanit numai atunci cand este hranit si multumit, ceea ce nu poti face avand o atitudine … egoista. Oamenii tind sa aprecieze mai mult ceea ce vad materializat rapid. Ideile marete palesc des in fata unor mici atentii din partea unor parveniti (vezi diversi giboni romani si reactia publicului, sau mafiotii adorati de comunitate).

Revenim. Ce trebuie retinut? Ca prima regula pentru a reusi e sa te gandesti la ceilalti inaintea ta. Daca le va fi lor comod, usor si bine, iti va fi si tie foarte bine. Cata vreme nu reusesti sa realizezi asta o sa ai doar realizari mici sau fortate si pline de veninul celor pe care ii depravezi de timp, bani si efort.

PS: O sa fiu criticat de punditi, teoreticieni si filozofi. Am pus in ciorba denumita egoism si nevoia, interesul propriu, placerea, individualismul, chiar si lacomia. Stiu asta, dar cred in simplificare si accesibilitate, asa ca am prezentat o idee simpla, nu o biblioteca de teorii filozofice greu de digerat. Sper sa fiu scuzat ca nu am despicat firul de par in particule, din lipsa de accelerator, spatiu si cunostinte.